Ceramică Cucuteni

Acum 5.000-6.000 de ani, intre Carpati si Nipru, timp de aproape un mileniu, a inflorit o remarcabila cultura neolitica. Uneltele rudimentare arata ca traiul acelor oameni era foarte simplu, dar ceramica pictata pe care ne-au lasat-o a ajuns la un nivel de rafinament si originalitate ramas neintrecut.

Pentru că am amintit de perioada neolitică, apreciem faptul că ceramica tip Cucuteni, impresionează şi astăzi prin diversitatea formelor şi a decorului, paleta cromatică fiind însă restrânsă.

Ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa, găsindu-se unele asemănări, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni și o ceramică dintr-o cultură neolitică din China. Între cele două culturi este o distanță de timp foarte mare, cea din China apărând după circa un mileniu față de cea de la Cucuteni.
Pe teritoriul României cultura Cucuteni era răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia și se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat și variat pictată.
Populația aparținând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuințe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupație vânătoarea, agricultura și meșteșuguri casnice, cum ar fi: țesut, olărit, confecționare de unelte.
Culorile predominante pe ceramica Cucuteni sunt roșul, albul și negrul, cu unele variații în funcție de temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca formă, vasele diferă de la simple pahare la vase mari de tipul amforelor.
Prima atestare documentară a culturii de Cucuteni, a fost efectuată în anul 1884 de către Teodor Burada, un mare folclorist , etnograf și muzicolog al Academii Române , iar mai apoi între anii 1982-1984 s-a construit această clădire multidimensională într-o formă circulară la bază și ascuțită la vârf, care adăpostește în interiorul ei,un adevărat sit arheologic. Proiectul acestei clădirii fiind realizat de inginerul Marin Gheorghe Nicolai, într-o formă cu totul specială.

Pe ceramica Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante și combinații. S-au găsit și figuri feminine cu torsul plat, decorate cu motive geometrice.
Spirala culturii Cucuteni – “înainte și la dreapta, înainte și la dreapta...” așa este ghidat de preotese sufletul muribundului în Cartea Românească a Morților, o culegere de inițieri a trecerii spre o altă lume/dimensiune în cântece liturghii precreștine strânse pe teritoriul României de marele etnolog Ion Ghinoiu. Drumul în spirală este calea spre o altă lume. Spirala dublă poartă semnificația întoarcerii din aceea lume/dimensiune, un traseu pe care probabil, preotesele cucuteniene îl cunoșteau. Invocarea spiralei poate influența timpul și curgerea lui, dupa cum remarcă profesorul Ion Ghinoiu. Spirala este un semn universal care și-a păstrat simbolistica și astăzi; pentru oceanologi, spirala este simbolul vieții venite din apă; pentru cercetătorii orientaliști este drumul reîncarnărilor succesive până la contopirea/devenirea cu ființa perfectă. Pentru tradiția românească, spirala este drumul spre o altă lume, drum la capătul căruia este descoperită Marea Zeiță Mamă.

Pe lângă ceramica de o calitate deosebită, arta cucuteniană a mai lăsat în urmă numeroase statuete antropomorfe, care imită în special corpul feminin, care, în fapt, prezintă zeiţa mamă, cea care ocroteşte, cea care îl primeşte pe om la sânul său. Există şi statuete antropomorfe masculine, dar mult mai rare. Statuetele au dimensiuni diverse şi sunt ornamentate cu motive simbolice.

3 Produs(e)
Setează direcţie descendentă
3 Produs(e)
Setează direcţie descendentă