Învie Tradiția

Ghiduri, resurse și informații

  • Pieptănarii, în povești și în arhive, Conferință susținută de Petre Matei și Cătălina Tesăr, 28 februarie 2019, ora 18 la Clubul Țăranului Muzeul Național al Țăranului Român

    Cargo cult members march with bamboo "rifles" during the celebration of John Frum's Day in Lamakara village.

    Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 28 februarie 2019, de la ora 18, la Clubul Țăranului, la o nouă întâlnire din seria Conferințelor de la Șosea. Petre Matei – cercetător și istoric în cadrul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România, și Cătălina Tesăr – cercetător și antropolog la Muzeul Național al Țăranului Român, vor vorbi despre Pieptănarii, în povești și în arhive.

    Pe romii din Țăndărei i-au făcut celebri presa de scandal, Poliția Metropolitană, BBC-ul și Al Jazeera: trafic de copii, arme artizanale, fraudarea sistemelor sociale din Vest. În oraș li se spune ursari, pentru că ar fi umblat cu ursul. Ei înșiși își zic mai degrabă pieptănari, pentru că mai demult făceau piepteni. Care este istoria socială a romilor din Țăndărei, cu ce s-au ocupat în trecut, cum și când s-au stabilit în oraș, și cum ne poate ajuta trecutul să înțelegem practici sociale actuale?

    Îmbinând perspective antropologice cu perspective istorice asupra formelor de mobilitate și a activităților economice practicate de romii pieptănari din SE României în secolul XX, prezentarea pune față în față mărturii personale cu documente de arhivă pentru a răspunde la întrebări de genul: Este nomadismul romilor o trăsătură culturală ori o opțiune economică? Exclude nomadismul istoric practicarea agriculturii într-o mai mare măsură decât au exclus reformele agrare? Vom concluziona cu întrebări generale despre cum citim arhivele și cum ascultăm poveștile oamenilor. Sau cum putem îmbina cercetarea antropologică cu cea istorică?

    Intrarea este liberă.

  • Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă în perioada 27 februarie – 3 martie 2019 la TÂRGUL MĂRȚIȘORULUI

    Mărțișor, Mărțișug sau Marț, obicei de 1 martie consemnat de etnologii începutului de secol XX, era prezent nu numai la români, dar și la bulgarii și albanezii din Balcani. Obicei pe care țăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor și a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb și roșu ca să fie feriți de boală, pe care aceștia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăța fir roșu cu alb ca să fie sănătoase și la fel, bune de rod. Preluată de lumea urbană și devenită modă, firul de bumbac devenit fir de argint sau de aur, purtat drept colier și podoabă, ținut la piept, primit ca suvenir și mai nou cadou, povestea mărțișorului supraviețuiește în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb și roșu până la mărțișorul virtual.

    De 15 ani și mai bine Muzeul Țăranului Român spune povestea mărțișorului în nenumărate feluri. Tineri, studenți, artiști, meșteri și, în anii din urmă, designeri și arhitecți au conturat de-a lungul timpului particularitatea acestui eveniment a cărui principală expresie este creativitatea însoțită de o debordantă imaginație și simț ludic. Târgul a creat pentru publicul bucureștean o ofertă bogată prin unicitatea, inventivitatea și diversitatea mărțișoarelor reușind să schițeze noi forme de mitologie urbană ce folosesc, ca sursă de inspirație, lumea și mitologia țărănească ori imaginează noi forme ale creativității: de la obiectul manufacturat și reciclat, care folosește materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, de la eroii desenelor animate și a benzilor desenate la personajele lumilor virtuale,  imaginate pe o multitudine de materii neconvenționale.

    Șnur alb și roșu de mătase, lânică și bumbac, hârtie de ziar, semințe, fetru, pasta fimo, podoabe, lut, rotițe de ceas, metal, taste de computer, rășină sintetică, ceramică, sticlă, email, argint, lemn, piatră și flori, etamină, mărgele și tot atâtea tehnici și stiluri fac din Târgul Mărțișorului, ca de fiecare dată, o poveste de neratat.

    Participanților invitați la târg li se alătură, ca în fiecare an, câteva școli, fundații, asociații, organizații care desfășoară acțiuni cu caracter umanitar pentru copii și sprijin pentru categoriile defavorizate.

    Devenită accesoriu tradițional al Târgului Mărțișorului, oferta gastronomică vine cu produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală, chiar dacă zona reprezentată este rurală sau urbană: turtă dulce, prăjiturele de casă, cozonaci și alte produse de patiserie – Bucovina, Alexandria, Baia Mare și Buzău, miere, dulcețuri – Ilfov, miere, ceaiuri și plante de leac din Dâmbovița.

    Perioadă: 27 februarie – 3 martie 2019, între orele 10 – 18

    Loc de desfășurare: curtea interioară a MNȚR, sala Acvariu, holul de intrare – Studioul Horia Bernea, Sala Foaier.

    Intrarea se face prin str. Monetăriei, nr. 3.

    Bilet de intrare: 4 lei preț întreg, 2 lei preț redus (elevi, studenți, pensionari).

  • O nouă serie de conferințe susținute în cadrul expoziției Arbori Bătrâni. Să fie întuneric, da’ să fie lumină! 9 februarie 2019, orele 16 – 20, Clubul Țăranului Muzeul Național al Țăranului Român

    Sâmbătă, 9 februarie 2019, începând cu ora 16, la Clubul Țăranului, Galeria Posibilă și Muzeul Național al Țăranului Român organizează o nouă serie de conferințe dedicate expoziției Arbori Bătrâni. Să fie întuneric, da’ să fie lumină!, deschisă la Sala Tancred Bănățeanu. Galeristul Matei Câlția, fotograful Florin Ghenade, curatorul Alexandra Manole și omul de comunicare Corina Bordeianu vor analiza proiectul din perspectiva organizatorilor și vor pune în lumină partea nevăzută a expoziției și procesul din spatele realizării și promovării lui. Intrarea este liberă.

     

    Program:

    orele 16:00 – 17:00, Matei Câlția - Peisaj la Galeria Posibilă

    Acum mai bine de 20 de ani, când eram student la arte, subiectul peisajului nu era unul care să freamăte de contemporaneitate, natura vie (nu mai zic de cea statică) erau lucruri care nu emoționau. Contextul social, atitudinea socială, reacția politică-polemică erau lucrurile de primă mână în ce privea discursul artistic. Am susținut licența, atunci cu o instalație ironic-arhivistică care repertoria Animalus Urbanus, creând o falsă taxonomie pentru Teddy Bear, McChicken, ori Broasca strivită de asfalt. De copil m-au uimit, nu grija elvețienilor care fac tunele pe sub șosea pentru a permite broaștelor să migreze pentru împerechere, ci grobianismul celor care consideră asta o năstrușnicie prostească. Încet, încet, fără un plan, în programul galeriei s-a insinuat această privire către peisaj, de la peisajele picturale ale lui Nicu Ilfoveanu la marea tragică a lui Matei Bejenaru, îmi amintesc chiar că i-am propus o carte cu peisaje și lui Dan Perjovschi. Apoi am început să descifrez mesajele ascunse în dealurile lui Ștefan Câlția sau în Peisajele Temporare al lui Bogdan Bordeianu, iar proiecte precum Înapoi la Izvoare, RAPI, Nu îmi place numai marea, dar și muntele! mi-au permis să duc mai departe acest plan. Voi povesti despre toate acestea și mai ales voi povesti de ce consider important să înțelegem peisajul în care trăim.

     

    orele 17:00 – 18:00, Florin Ghenade - Artist talk

    La 6 ani de la primele imagini și la 3 ani de la începutul colaborării cu Galeria Posibilă, Arbori Bătrâni/Să fie întuneric, da' să fie lumină, a ajuns un proiect cu multe unghiuri de citire, cu o suprafață texturată de informații și materiale (imagini, video, sunete, biblioteca de literatură conexă etc).

    Însă, ce se întâmplă dacă dăm Cezarului ce i se cuvine, respectiv, ce se întâmplă dacă epuizăm sau îndepărtăm straturile de informație de pe trunchiul imaginilor, dacă dăm antropologiei ce-i al antropologiei, biologiei ce-i al biologiei, istoriei ce-i al istoriei, ecologiei ce-i al ecologiei? Ce se întâmplă dacă desprindem și dimensiunea curatorială ca un demers de sine stătător?

    Ce-i rămâne autorului, ca motivație, ca artist? Sunt aceste narațiuni indispensabile sau rămâne ceva de sine stătător?

     

    orele 18:00 – 19:00, Alexandra Manole - Expoziție. Experiența vizitatorului

    Felul în care construim expozițiile și felul în care ele ajung la vizitator devine din ce în ce mai puțin static, iar lucrările expuse se construiesc, prin relațiile propuse, într-o narațiune. Aceasta ne determină nu doar vizitarea, parcurgerea spațiului, ci și înțelegerea lucrărilor și a intențiilor curatoriale, a mesajului care se transmite în urma acestei întâlniri. Într-un fel, expoziția devine un spațiu de cunoaștere, de cercetare, de experimentare și învățare. Așa cum putem gândi prin intermediul artei, tot așa putem gândi prin intermediul expoziției. Acolo suntem invitați să creăm legături între lucrări, să citim, să observăm, să înțelegem concepte și să intrăm într-o anumită stare. Prezentarea propune câteva astfel de experiențe de vizitare prin alăturări atipice de lucrări, prin reconstrucția spațiului, prin alăturări de subiecte și spații imersive. În final, cum menționează curatorul Okwui Enwezor, „expoziția e ceva ce ar trebui să fie comprehensiv și plăcut”.

     

    orele 19:00 – 20:00 Corina Bordeianu - Expoziția Arbori bătrâni în Social Media

    Lucrez în comunicare în social media de peste 10 ani de zile, ultimii doi petrecându-mi timpul liber cu gândul la comunicarea din mediul cultural. Am colaborat alături de Galeria Posibilă anul trecut pentru expoziția Ștefan Câlția. Obiecte Grăitoare - și anul acesta am ajutat la dezvoltarea campaniei de comunicare a expoziției Arbori Bătrâni. Să fie întuneric, da' să fie lumină! În tot acest timp am adunat multe observații despre diferențele între comunicarea comercială și cea culturală. În ambele domenii lucram cu limite de comunicare, limite impuse de platformele de socializare, cum ar fi atenția redusă, formatele diferite sau faptul că oamenii nu urmăresc cu sunet. Sunt însă câteva reguli care sunt specifice pentru mediul cultural, pe care le-am descoperit prin proiectele Arbori Bătrâni. Să fie întuneric, da' să fie lumină! și Ștefan Câlția. Obiecte Grăitoare. 

     

  • ZIUA ROȘIEI MONTANE, 6 februarie 2019, la Muzeul Național al Țăranului Român

     

    Prietenii Roșiei Montane, Asociația București și partenerii lor îi invită pe iubitorii Roșiei Montane să aniversăm 1888 de ani de atestare documentară a localității din Apuseni.

    Ziua Roșiei Montane este sărbătorită în ziua 6 februarie 2019, în București, la Muzeul Național al Țăranului Român.

    Meniul deja tradițional și palinca din localitate, concertele, proiecțiile de filme și dezbaterile sunt și de această dată incluse în program.

    Evenimentul este menit să promoveze valorile culturale și de patrimoniu ale așezării din Țara Moților, să îi determine pe susținători să continue demersurile pentru protejarea ei și să contribuie la dezvoltarea pe termen mediu și lung prin promovarea turismului local. Intrarea este liberă la toate evenimentele.

    www.facebook.com/events/781968898837523

     

    Programul evenimentului:

     

    Gustă Roșia Montană - masă caritabilă

    16:00-22:00, Clubul Țăranului

    „Gusta Roșia Montană‟ este o acțiune caritabilă, organizată în cadrul Zilei Roșiei Montane, prin care ajutăm școala „Simion Balint” din localitate și pe elevii săi.

    Participanții pot comanda un meniu tradițional din Roșia, gătit la Clubul Țăranului: vărzar și pălincă, cartofi rântăliți cu cârnați de Roșia și clătite cu gem din Apuseni. Există şi variantă vegetariană. Fondurile rezultate susțin educația copiilor din localitate. Haideți să vedem ce gust are Roșia Montană și să susținem o cauză bună!
    Acțiunea se desfășoară la Clubul Țăranului, începând cu ora 16:00. Comenzile pot fi preluate până la ora 22:00. Numărul de porții este limitat, așa că îi rugăm pe doritori să vină din timp. Meniul poate fi luat la pachet, iar donația recomandată este de 35 lei.

    www.facebook.com/events/2260276174294577

     

    Proiecții de film

    17:30-21:30, Cinema Muzeul Țăranului

    Proiecţiile acestei ediţii tratează relaţia patrimoniu-natură-comunitate în România. Fie vorba de Roşia Montană, sudul Transilvaniei, pădurile virgine sau Delta Văcăreşti, raportul între cele trei elemente nu este întotdeauna armonios şi e nevoie de echilibru.

     

    17:30 Oamenii Patrimoniului

    România, 2017, 31 de minute

    Regia de Ira Merzlichin

    Oamenii Patrimoniului este despre aceia dintre noi care, la un moment dat, au ales să se dedice comunităților, să le ajute în reconstruirea identității lor și în dezvoltarea sustenabilă, pornind de la acel dram de autentic ce le definește: patrimoniul cultural. Seria de scurtmetraje, realizată în cinci sate diferite, prezintă inițiative independente ce au adus schimbări în viața locală, precum și dificultățile apărute.

     

    18:15 Fânețe Montane

    România, 2012, 62 de minute

    Regia de Ágota Juhász

    Pelicula prezintă practicile tradiționale privind fânețele din Transilvania, ce creează și întrețin o biodiversitate remarcabilă și peisaje specifice. Ele asigură mâncare sănătoasă și sustenabilitatea economiei și a comunităților rurale. Documentarul a fost premiat la festivalul de film de la Sondrio, Italia. Coloana sonoră a peliculei este asigurată de Folker Együttes, formație de muzică tradițională din zonă.

     

    19:30 Virgo

    România, 2018, 44 de minute

    Regia de Lise Hendrix și Vlad Săcăleanu

    Documentarul explorează ecosistemul unicat în Europa al pădurilor virgine din România. Acesta e amenințat de defrișări ilegale și de lipsa intențiilor de conservare a mediului. Filmat în 70 de locuri, după mai mult de 5000 de kilometri parcurși, Virgo este o meditație vizuală ce oferă o înțelegere mai bună a acestui mediu, dar și consolare.

     

    20:30 Acasă

    România, 2017, 32 de minute

    Regia de Radu Ciorniciuc

    Pitorescul cartier Văcărești fusese dărâmat în anii ‘80 ai megalomaniei comuniste, pentru a face loc unui lac de acumulare. Proiectul a fost abandonat după Revoluție, iar zona umedă a vegetat de la sine, ajungând a nimănui. După 18 ani, într-o baracă de la marginea bălții, Gică Pescarul și copiii săi au devenit locuitorii neoficiali ai „Deltei Văcărești‟. Însă zona e pe cale să se schimbe, odată cu intervenția statului și transformarea în rezervație naturală. Ce se va întâmpla cu familia crescută odată cu acest ecosistem?

     

    Vernisajul expoziţiei fotografice Roșia Montană – o familie, un secol, o poveste

    19:00-19:30, Sala Acvariu

    Perioada de vizitare: 6 – 24 februarie

    Vă invităm să vedeți Roșia Montană prin lentila unui fotograf care și-a imortalizat începând cu anul 1916 familia și localitatea natală în ipostaze cu o puternică încărcătură personală.

    fb.com/events/475746326287881

     

    Masa rotundă „De la protejarea patrimoniului rural la construire comunitară. Obstacole, soluții, modele de bună practică”

    19:30-20:30, Clubul Țăranului

    Dezbatere moderată de Andrei Mihail, doctor în antropologie

     

    Concert Retro Future

    20:30-21:30, Clubul Țăranului

    Retro Future este o nebunie de trupă ce cântă jazz/swing/blues/ragtime/rock/soul/gospel la o multitudine de instrumente și sună bine de tot. Cu minţile odihnite, coardele vocale unse şi degetele trosnite, sunt gata să vă gâdile urechile, sperăm la fel de proaspete şi dornice de muzică bună.

    fb.com/events/264454654450096

     

    Concert Mircea Florian și Școala de Tulnice

    21:30-22:30, Clubul Țăranului

    Mircea Florian este o legendă a muzicii, de aproape 50 de ani în căutare de noi forme care sfidează cenzura și normele. El ne duce un pas mai departe, acolo unde nu ne-am gândit că muzica poate ajunge. Cum altfel, când alături de el sunt cinci muzicieni cu multă fantezie, cântând la tulnic și la alte instrumente rare?

    www.facebook.com/events/2078706218833690

     

    Cea de-a noua ediție a Zilei Roșiei Montane este posibilă cu ajutorul voluntarilor Prietenii Roșiei Montane și al Asociației București.

    Partenerii evenimentului sunt: Muzeul Național al Țăranului Român, Clubul Țăranului și Asociația Arhitectură, Restaurare, Arheologie.

    Ziua Roșiei Montane se bazează pe trei principii:

    1. Este un eveniment apolitic. Nu este acceptată nicio formă de colaborare, contribuţie sau promovare politică, nici prezenţa persoanelor politice. Nu este acceptată politizarea prin alte căi.
    2. Se bazează exclusiv pe activitatea de voluntariat a tuturor persoanelor implicate: organizatori, invitaţi, parteneri etc.
    3. Este un eveniment deschis, cu intrare liberă.
  • O nouă serie de trei conferințe susținute în cadrul expoziției ARBORI BĂTRÂNI la Muzeul Național al Țăranului Român, 12 ianuarie 2019, orele 16 - 19

    Galeria Posibilă și Muzeul Național al Țăranului Român vă invită sâmbătă, 12 ianuarie 2019, de la ora 16, la Clubul Țăranului, la o serie de trei conferințe în cadrul expoziției ARBORI BĂTRÂNI, deschisă la Sala Tancred Bănățeanu. Intrarea este liberă.

    TIBOR HARTEL

    Locul arborilor, pădurea?

    Titlul acestei prelegeri a fost inspirat dintr-o situație care s-a stabilit în prima parte a secolului XX în toată Europa, și anume, că locul arborilor este în pădure (care este folosită pentru exploatarea masei lemnoase), iar utilitatea peisajelor agrare este, în special, producția agricolă iar arborii sunt în mod tipic disconsiderați sau chiar eliminați ca elemente inutile.

    În această prelegere se vor discuta consecințele acestei abordări. Se va arăta, că locul arborilor nu este doar pădurea. De fapt, unii arbori extrem de valoroși din punct de vedere cultural și natural pot fi eliminați de masivul de pădure format în jurul lor. Arborii vor avea un rol cheie în sustenabilitatea ecosistemelor care susțin viața și bunăstarea umană. Și evident, locul lor nu este doar pădurea.

    --------------------------------------------------------------

    12 ianuarie 2019

    ORA: 16:00 - 17:00

    UNDE:  Clubul Țăranului

    --------------------------------------------------------------

    Tibor Hartel este conferențiar universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Cercetările lui se axează pe sustenabilitatea socială și ecologică a peisajelor culturale. Publicațiile lui științifice se referă la valorile sociale și ecologice ale pășunilor cu arbori din România.

     

    IOANA POPESCU

    Deveniri, legende urbane

     

    ...Și Dumnezeu a făcut copacii cu coroana rotată pentru a ține umbră și a feri de ploaie: și

    a făcut pomii cu crengile încărcate de rod și păsările cântătoare pe care să le adăpostească

    și să le hrănească; și a făcut brazii care țin cu rădăcinile lor munții în loc.

     

    ...Și dracul a făcut tufișurile cu țepi și bălăriile și urzicile, care zgârie și rănesc pe oricine

    poftește un loc umbrit sau un fruct zemos; și a făcut ciupercile otrăvitoare care cresc la

    umbra brazilor și se oferă în toată frumusețea lor ucigașă.

     

    ...Și omul s-a uitat de jur împrejur și a împăcat lucrurile: a tăiat pomii din rădăcină, pentru

    că toamna murdăreau cu frunze uscate potecile; și a tăiat brazii înalți, pentru că lemnul

    lor aromat era moale dar rezistent, bun de croit lucruri necesare vieții și morții. Și a smuls

    ce mai rămăsese, ca să planteze gazon și flori neperene, pe care le schimbă în fiecare

    lună, pentru că poate.

     

    Când copacii s-au împuținat și munții au chelit, oamenii au inventat lemnul ecologic, și

    ceva încă mai frumos, pe care l-au botezat gresie cu aspect de furnir.

    Așa s-au împletit destinele omului și al pomului și așa au schimbat ei, omul și pomul, fața

    pământului. Și așa vor continua cât va fi lumea lume, adică nu mult de aici încolo.

     

    --------------------------------------------------------------

    12 ianuarie 2019

    ORA: 17:00 - 17:45

    UNDE:  Clubul Țăranului

    --------------------------------------------------------------

    Ioana Popescu este specializată în Antropologie Vizuală. Membru fondator al Muzeului Țăranului Român, a conceput turul virtual al acestuia și a demarat programul de expoziții de fotografie Salonul de Imagine. STONE HOUSE și VIRTUAL CHILDHOOD MUSEUM sunt proiectele culturale internaționale pe care le-a coordonat. De când s-a pensionat, se bucură de libertatea de a colabora exclusiv la proiectele și evenimentele care-i fac plăcere. Cele mai recente atracții în acest sens sunt platforma digitală REȚELELE PRIVIRII și demersul de cercetare vizuală ARBORI BĂTRÂNI.

     

    TOM JOYE

    Managementul arborilor veterani în spațiul urban

     

    Discuția pe care Tom Joye o propune deschide, de fapt, o călătorie prin lumea arborilor, sau, mai precis, prin urbana lume a arborilor veterani ce trebuie protejați.

    Arborii veterani sunt arbori ce arată semnele caracteristice bătrâneții: sunt noduroși, găunoși, își pierd membrele din când în când și, posibil să crească-n jos în loc să se înalțe, formând și-o a doua coroană. Unii arbori veterani sunt mult prea în vârstă, caz în care sunt considerați cu adevărat străvechi. În orice caz, acești arbori devin foarte valoroși, din multe motive: valoarea dată de biodiversitatea lor, dar și din motive culturale și istorice - pot fi considerați parte din memoria colectivă a unei comunități. (Tom Joye)

    Despre cum se pot bucura și comunitățile / generațiile viitoare de valoarea acestor arbori, despre bune practici și exemple europene ce pot fi aplicate cu ușurință în România, și, mai ales, despre necesitatea respectării arborilor veterani - toate sunt discuții pe care Tom Joye le va începe sâmbătă, 12 ianuarie, la Muzeul Național al Țăranului Român.

     

    --------------------------------------------------------------

    12 ianuarie 2019

    ORA: 18:00 - 19:00

    UNDE:  Clubul Țăranului

    --------------------------------------------------------------

     Lucrează pentru Inverde, centru de expertiză belgian dedicat mediului forestier, arboriculturii și conservării naturii. Tom Joye are un certificat de European Tree Technician, iar subiectele care îl pasionează și la care lucrează țin de arborii veterani și tot ce-i înconjoară: ecosisteme, soluri și arhitectura coroanelor acestora.

     

  • Arbori Bătrâni | Conferințe | 15 decembrie, orele 16-18 la Muzeul Țăranului Român

    Arbori Bătrâni

    Să fie întuneric, da’ să fie lumină!

    Conferință

    15 decembrie 2018, Clubul Țăranului

    orele 16:00 - 16:40, Irina Nemțeanu - Resurse ale designului expozițional orele 17:00 - 18:00, Diana Culescu - Arborii protejați ai Bucureștiului: de la mit la realitate

     

    Prima conferință Arbori Bătrâni este împărțită armonios între două conferențiare care, în activitatea zilnică, abordează tematici regăsite și în cadrul expoziției: Irina Nemțeanu, arhitect, și Diana Culescu, președinte al Asociației Peisagiștilor din România.

    Irina este cea care va începe dialogul și, pentru că în prezent este arhitect proiectant preocupat cu intervențiile în situri istorice, restaurarea monumentelor istorice, dar și design expozițional, alege firesc Resurse ale designului expozițional drept tematică.

    (((Orice dileme legate de rolul designului și al arhitectului în cadrul unei expoziții pot fi date cu grijă la o parte cu ajutorul acestui demers al Irinei Nemțeanu, demers născut dintr-o curiozitate proprie a arhitectei de a determina o metodologie de proiectare. ))))

    Diana Culescu continuă discuția cu subiectul Arborilor protejați ai Bucureștiului: de la mit la realitate. Diana este implicată în proiectarea și implementarea multor proiecte despre arhitectura peisajului și a planificării urbane, deci poate expune întâlnirea cu mulți dintre Arborii Bătrâni, dar și cu spațiile verzi din București.

     

    Resurse ale designului expozițional

    Irina Nemțeanu

     

    Tema abordată propune o serie de cercetări teoretice și istorice generale care pot clarifica câteva dileme legate de rolul designului și al arhitectului în cadrul unei expoziții, un demers născut, de fapt, dintr-o curiozitate proprie de a determina o metodologie de proiectare. Pe parcursul conferinței vor apărea întrebări precum: De ce este necesar designul expozițional și de ce sunt importante modalitățile de expunere în procesul de gândire al unei expoziții? Cum a evoluat această „disciplină”din punct de vedere istoric și tehnic? Cum poate funcționa relația curator – arhitect - executant? Astfel, designul expozițional contemporan lucrează cu spațiul de expunere, dar și cu obiectul expus, ținând cont de elemente de mise-en-scène, de narațiune curatorială și de metode de comunicare cu vizitatorul. Spațiul expozițional devine, în întregimea sa, rezultatul complex al unui sistem de gândire multidisciplinar.

     

    Bio

    Arhitect diplomat al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (București) din anul 2014, studii masterale în arhitectură, arheologie și design muzeal al “Accademia di Architettura ed Archeologia Onlus” (Roma) absolvite în anul 2015, în prezent doctorand în cadrul UAUIM și arhitect proiectant într-un birou de arhitectură preocupat cu intervențiile în situri istorice, restaurarea monumentelor istorice, dar și design expozițional.

     

    Arborii protejați ai Bucureștiului: de la mit la realitate Diana Culescu

    Arborii protejați ai Bucureștiului: de la mit la realitate Protejarea arborilor remarcabili este un subiect care incită deseori opinia publică din România. Sunt însă ocrotiți cu adevărat la noi în țară acești martori tăcuți ai istoriei? Trece dincolo de deziderat acest demers? Și care este soarta unui astfel de colos verde în acest context legislativ și instituțional? Această prezentare își propune să descrie o serie de aspecte esențiale ce caracterizează această permanentă pendulare între închipuire și real, explorând în același timp mai multe concepte specifice acestui domeniu. Nu în ultimul rând, intervenția dorește să invite la reflecție cu privire la modul în care arborii remarcabili sunt protejați în țările care au o adevărată tradiție în abordarea vegetației de acest fel.

     

    Bio

    Diana Culescu a absolvit în 2006 Specializarea Peisagistică a Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, iar în 2008 Masterul de Dezvoltare Urbană Integrată în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” București.

    În anul 2015 a obținut titlul de Doctor în Horticultură pe baza tezei având ca temă ”Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane”. Activitatea sa curentă implică proiectarea și implementarea unei game largi de proiecte în domeniul arhitecturii peisajului și a planificării urbane în cadrul RPR Birou de studii contemporane. Din iunie

    2016 deține funcția de președinte al Asociației Peisagiștilor din România.

    https://www.facebook.com/events/1976977845730512/

  • CADOURI DE CRĂCIUN 7-9 decembrie 2018, între orele 10 și 18 la Muzeul Național al Țăranului Român

     

    Targ Cadouri de Craciun

    Anul acesta la Muzeul Țăranului Român, moș Nicolae vine și cu moș Crăciun!

    Începând de vineri, 7 decembrie, până duminică, 9 decembrie 2018, de la orele 10 de dimineață, până la 6 seara, la Muzeul Național al Țăranului Român, 120 de meșteri mari, cei mai pricepuți olari, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari, iconari, cioplitori... vin din toate zonele țării cu lucruri frumoase, numai bune de târguit.

    La târgul Cadouri de Crăciun, puteți admira și cumpăra: jucării, nuielușe, măști, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, străchini, oale de sarmale, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copăițe, sărărițe, pipernițe, găvane, lingurare, linguri, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, clopoței, zurgălăi, dar și turtă dulce, cozonaci, mere, miere, plăcinte, cofeturi, plante medicinale, țuică... și câte și mai câte.

    Preț bilet: 4 lei, 2 lei (elevi, studenți, pensionari).

    Intrarea la târg se face prin strada Monetăriei.

     

    ***

    De la Nașterea lui Iisus Hristos, ca eveniment biblic, la sărbătorile populare legate de această naștere este același drum ca acela de la dogmă la poveștile calde și pline de imaginație născocite de un popor blând care leagă Nașterea Mântuitorului de bucuria zilei ce crește aducând lumină și anunțând sfârșitul gerurilor.

    Românii au zeci de povești despre Crăciun. În toate este vorba despre Fecioara Maria, alungată în drum și prigonită, găsindu-și loc pentru nașterea Fiului Său într-un staul al lui Moș Crăciun. Soția acestuia (Baba Iova, Crăciuneasa) o asistă la naștere și din această cauză este pedepsită de soțul ei prin tăierea mâinilor de la coate. Se spune că Maica Domnului i-a dat în schimb mâini de aur cu care să-i învelească pruncul. Văzând mâinile de aur ale Crăciunesei, Moș Crăciun înțelege minunea Nașterii Mântuitorului și o acceptă. În majoritatea poveștilor se vorbește de boii blânzi, binecuvântați de Fecioară să mănânce puțin și să fie sătui, și de caii care au îndrăznit să mănânce fânul de pe trupul gol al Copilului Sfânt, fiind blestemați să nu se sature niciodată și să aibă carnea tare și ațoasă.

    În unele povești se spune că primul animal care a vestit Sfânta Naștere a fost o broască. Maica Domnului a binecuvântat-o să vestească întotdeauna ploile și să trăiască cu trupul veșnic. De aceea trupul de broască moartă nu face niciodată viermi, ci se usucă și se „pomăiește”. Dacă omori o broască se mânie Dumnezeu și îți mor vitele, iar anul aduce ploi și inundații.

    Vlad Manoliu – Sărbători românești

  • „CU TENDA”– POVEȘTI CU AROMÂNI: Expoziție itinerantă la Former Covent of Dominicans, via Santo Spirito (Fosta Abație Dominicană) între 2 decembrie 2018 și 31 ianuarie 2019

    Ultima oprire a expoziției itinerante „CU TENDA– POVEȘTI CU AROMÂNI va avea loc în Italia, în localitatea Tricase, la Former Covent of Dominicans, via Santo Spirito, în fosta Abație Dominicană, din 2 decembrie 2018, până pe 31 ianuarie 2019. Continue reading

  • CONFERINȚĂ DE ETNOMUZICOLOGIE: Muzicile țigănești din România, 22 noiembrie 2018, ora 18.00, Clubul Țăranului Muzeul Național al Țăranului Român

    Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 22 noiembrie 2018, de la ora 18, la Clubul Țăranului, la ultima dintre cele patru întâlniri din mini-seria de conferințe pe teme etnomuzicologice. Speranța Rădulescu, profesor asociat și conducător de doctorate la Universitatea Națională de Muzică București, va susține conferința Muzicile țigănești din România.

    Conferința pornește de la încercarea de a clarifica înțelesul sintagmei, prea deseori folosite, Gypsy music. La ce se poate referi aceasta? La muzica vocală acompaniată cu pseudo-instrumente a romilor recent sedentarizați? La muzica pluri-instrumentală elaborată a profesioniștilor, sedentarizați de secole, integrați social și în destule cazuri „românizați”? La muzica produsă de muzicienii profesioniști țigani pentru ei înșiși?… Sau pentru alții?… La Gypsy music a mediilor occidentale? Autoarea decide apoi să țină cont de opiniile romilor în legătură cu propria lor muzică.

    Intrarea este liberă.

  • Expoziția de fotografie Arbori Bătrâni, intre 17 noiembrie 2018 si 13 ianuarie 2019 la Muzeul Național al Țăranului Român

    Expoziția de fotografie Arbori Bătrâni a artistului Florin Ghenade poate fi vizitată din 17 noiembrie 2018 până în 13 ianuarie 2019, la Muzeul Național al Țăranului Român. Continue reading

Produse de la 1 până la 10 din 89 total

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. ...
  7. 9