Evenimente

  • Între viață și moarte. Cazuri de salvare a evreilor în timpul Holocaustului | 3–19 octombrie 2019

    Expoziția ‘Între viață și moarte. Cazuri de salvare a evreilor în timpul

    Holocaustului’ prezintă povești din unsprezece țări europene: Croația,

    Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Lituania, Olanda, Polonia,

    România, Slovacia și Ucraina. Partea românească a expoziției va înfățișa

    poveștile lui Andrei Călăraşu și Magdalena Stroe. Andrei Călăraşu era un

    băiat evreu de 19 ani care a suportat condițiile inumane ale unei

    călătorii cu trenul de peste o săptămână până la un lagăr de muncă

    forțată. Își datorează supraviețuirea curajului Vioricăi Agarici,

    conducătoarea Crucii Roșii locale, care a obligat paznicii de la gara

    din Roman să deschidă vagoanele și să-i lase afară pe cei care mai erau

    în viață, să respire. Trei ani mai târziu, Magdalena Stroe, pe atunci în

    vârstă de 15 ani, și-a riscat viața dându-i propriile sale documente

    unei foste colege evreice, pentru care aceasta era singura șansă să

    evite transportarea în ghetto-ul din Cluj-Napoca și deportarea în

    lagărul Auschwitz-Birkenau.

     

    Conturând poveștile supraviețuitorilor și ale salvatorilor, expoziția

    scoate în evidență complexitatea relațiilor interumane în condiții

    extreme. Testimonialele sunt prezentate pe un fundal istoric mai larg ce

    permite o mai bună înțelegere a șanselor de supraviețuire pe care evreii

    le aveau la fața locului și a posibilităților salvatorilor de a-i ajuta.

     

     

    Între viață și moarte. Cazuri de salvare a evreilor în timpul

    Holocaustului

    Vernisaj: Joi, 3 Octombrie 2019, ora 18

    Expoziția poate fi vizitată în perioada: 3–19 Octombrie 2019, la sala

    Acvariu

  • La vie en... pink - O provocare... roz la Muzeul Național al Țăranului Român, 4 – 14 iulie 2019, Sala Acvariu

    Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 4 iulie 2019, de la ora 19:00, la Sala Acvariu, la vernisajul expoziției La vie en... pink. Intrarea este liberă.

    Fotografia, pictura, video-instalația și performance art-ul își dau întâlnire într-un demers inițiat și susținut de șapte artiste care formează, cu această ocazie, Grupul F7 (Nicoleta Jutka, Irinel Anghel, Anca Irina Lefter, Dana Dociu, Maria Butnaru, Johanna Weigel și Roxana Stângaciu). Contribuțiile lor se așază pe un teren în care ludicul este la el acasă. Evenimentul central are un titlu provocator, La vie en... pink, dizolvând granițele dintre diferite arte, sub umbrela estetică generoasă a postmodernismului, care adună multiple referințe culturale, atitudini creatoare, idei și combinații îndrăznețe ce conduc către rezultate hibride, care ar putea fi încadrate unui nou suprarealism. Conceptul pune în discuție cu umor tendința de a atribui femeii doar anumite direcții, preferințe, emoții, ocupații. Culoarea roz funcționează ca element de identitate vizuală, ca o etichetă a feminității într-o lume în care consumismul dictează această segmentare. Deschiderea expoziției va propune experiențe ce aduc viața în artă sau/și arta în viață, pe un drum cu dublu sens de parcurs între concret și imaginar. Nu în ultimul rând, activitățile Grupului F7 includ un schimb de experiență și informație culturală între România și alte țări, patru dintre cele șapte artiste fiind născute în România, dar stabilite în străinătate.

    La vie en...pink este un proiect creativ de anvergură, ce se desfășoară în mai multe etape și este susținut atât de UFE (Union des Français de Roumanie), cât și de Asociația Românilor din Franța. Prima dintre manifestări este expoziția de la Muzeul Național al Țăranului Român, al cărei vernisaj are loc în ziua de 4 iulie 2019, la ora 19:00, iar lucrările vor putea fi vizionate în sala Acvariu, până la 14 iulie 2019, de marți până duminică, între orele 10:00 și 18:00. Următoarea expoziție va ajunge pe spectaculoasa Rivieră Franceză, la Nisa, iar cea de-a treia se va întoarce în Capitală, cu un scop caritabil, în colaborare cu Fundația Parada.

  • CONFERINȚELE DE LA ȘOSEA #19: Maramureșul după 20 de ani - Conferință susținută de Kathleen Laraia McLaughlin și dr. Monica Cure - 27 iunie 2019, 18:30, în fosta sală Irina Nicolau la Muzeul Național al Țăranului Român

    Cargo cult members march with bamboo "rifles" during the celebration of John Frum's Day in Lamakara village.

    Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 27 iunie 2019, de la ora 18.30, la o nouă întâlnire din seria Conferințelor de la Șosea. Kathleen Laraia McLaughlin, profesor la Loyola Marymount University in Los Angeles, fotograf, și dr. Monica Cure, cercetător independent, autor al Picturing the Postcard: A New Media Crisis at the Turn of the Century https://www.upress.umn.edu/book-division/books/picturing-the-postcard, vor susține conferința Maramureșul după 20 de ani.

    Conferința se va desfășura în limba engleză și va avea loc la fosta sală Irina Nicolau (intrarea se face prin strada Monetăriei). Intrarea este liberă.

    Cum arată schimbările din ultimii 20 de ani într-o regiune-emblemă a tradiției și ruralității din România? Fotograful de origine americană Kathleen Laraia McLaughlin a trăit în perioada 1999-2000 în satul Sârbi din Maramureș și a fotografiat oamenii locului și activitățile lor. Începând cu 2002 până anul acesta inclusiv, Kathleen a revenit de mai multe ori, ca bursieră Fullbright, în satul Sârbi. Evoluția ca fotograf a lui Kathleen a fost paralelă cu dezvoltarea satului. Dacă în 1999 găseai cu greu pe cineva cu aparat de fotografiat în sat, în 2019 nu prea mai găsești pe cineva fără telefon cu cameră de fotografiat. Progresul a venit la pachet cu unele pierderi. Să aibă sătenii mai multă putere acum? Care mai e rolul fotografului, mai ales al celui venit tocmai din SUA, când toată lumea face poze? Kathleen explorează astfel de întrebări în lucrările ei recente, pe care le va prezenta în cadrul Conferințelor de la Șosea.

    Prezentarea lui Kathleen va fi urmată de o discuție moderată de Monica Cure, despre întrebările și emoțiile pe care le stârnește documentul fotografic. Ce înseamnă pentru publicul urban schimbările din viața satului? Cum ne raportăm la aceste schimbări și de ce? Ce implicații au ele pentru identitatea și viitorul nostru?

  • Vacanța la MNȚR - Vrem și noi în vacanță cu voi! 1- 31 iulie 2019

    Măcar puțin, cât să ne împrietenim și să facem împreună jurnale de vacanță, povești ştampilate, perne bune de visat, filme animate cu tot felul de născociri, să înveselim pereții cu picturi, să ne jucăm cu umbrele, să ascultăm cum sună unele instrumente muzicale ciudate (sau banale?) și poveștile lor, să ne asculte alții la radio, să ne „împodobim” de vară, să ne facem fotografii și să ne „fotoșopăm”, să ne „decorăm” cu niște lut … și tot așa, ce face omul normal în vacanță.
  • Vopsiri din drag: ateliere și demonstrații de vopsire a firelor cu ajutorul plantelor, 26 – 28 iunie 2019, Sala Acvariu, Muzeul Național al Țăranului Român

    Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă în perioada 26 – 28 iunie 2019, între orele 10:00 – 12:00 și 16:00 – 18:00, la Vopsiri din drag - o serie de ateliere și demonstrații de vopsire a firelor naturale cu ajutorul plantelor. Atelierele vor fi susținute la Sala Acvariu de Lidia Stareș Ovejan, artist plastic, muzeograf și profesor.

    Flora spontană este aceea care, prin bogăția ei, ne oferă o mulțime de posibilități vindecătoare. Să nu uităm că aceleași plante, cărora li se adaugă unele experimentate deja, ne oferă prin procedee simple, dar spectaculoase, o paletă cromatică încântătoare. Rezultatele țin de îndrăzneala celui care se încumetă.

    Folosirea plantelor necesită respectarea unor reguli fără de care ele nu sunt apte nici pentru a vindeca, nici pentru a colora. Anul acesta capriciile vremii ne-au dat planurile peste cap și iată-ne luând în seamă, pentru atelierele de vopsire, unele legume pe care de obicei le folosim în bucate: varza roșie și ștevia sau unele cum ar fi rostopasca și frunzele de nuc, folosite în farmacia casei.

    Așadar, vă așteptăm să provocăm împreună natura cu ce avem la îndemână spre a ne bucura sufletul și ochii.

    Intrarea este liberă.

     

  • Așa privit-a Zaharia – improvizații într-o lume captivă- Expoziție de fotografie, 27 iunie 2019 – 18 august 2019

    Muzeul de Etnografie și Artă Populară Maramureș din Baia Mare, Muzeul Național al Țăranului Român din București și Ambasada Republicii Moldova în România vă invită joi, 27 iunie 2019, orele 12, la vernisajul expoziției de fotografie „AȘA VĂZUT-A ZAHARIA – improvizații într-o lume captivă”.

    Unirea Basarabiei cu Regatul României a confirmat printr-un act politic o comunitate de limbă și cultură, fiind succedată după două decenii de anexarea Basarabiei de către URSS. Asemenea oricărei schimbări politice majore, acest moment de ruptură a lăsat spații albe în istoria oficială și traume în memoria colectivă. Dincolo de interpretările propuse de istoricii asupra acelor momente frământate și a perioadelor în care Basarabia și România au avut evoluții separate, avem la îndemână micro-istoriile, care nuanțează și dau relief vieții sociale de la est de Prut. O astfel de micro-istorie – de data aceasta vizuală – este și cea a lui Zaharia Cușnir și a satelor pe care el le-a fotografiat în anii ’50-’60 în mai bine de 4000 de clișee.

    Recent descoperită în podul unei case abandonate, la 200 km de Chișinău, arhiva fotografică a lui Zaharia ne oferă astăzi șansa rară de a privi viața rurală din Basarabia de după război într-o manieră care eludează realitatea îngrădirilor dictate de propaganda și discursul oficial al epocii. Fotograful-țăran școlit la Iași eșuează în încercarea de a se împotrivi intrării în colhoz, fiind închis o vreme. Se va refugia în schimb în fotografie. Cu o arie de cuprindere limitată la câteva sate, Zaharia Cușnir este un etnograf inocent care înregistrează episoadele sărbătorii și ale cotidianului, scene casnice sau de convivialitate, însă fără a se opri la ceea ce poate face oricine deține un aparat foto. Observația sa aparent tăcută este surprinzătoare prin dinamica multora dintre cadre, parcă impregnate de o stare  de film. Îndrăzneala de a construi imaginea prin compoziții, straturi și relații între personaje și aparatul foto pare neverosimilă pentru acea perioadă într-un sat aflat la marginea URSS și cu atât mai mult pentru un sătean de rând – fierar, zidar, lucrător în colhoz –, a cărui viață a însoțit istoria Basarabiei de la apartenența la Imperiul Țarist până la căderea blocului socialist. Se poate spune fără nici o ezitare că Zaharia Cușnir este noua descoperire din familia inocenților, alături de Costică Acsinte și Vivian Maier.

    „AȘA VĂZUT-A ZAHARIA – improvizații într-o lume captivă” se alătură celorlalte proiecte curatoriale pe care Muzeul Național al Țăranului Român le-a conceput de lungul a peste douăzeci de ani în cadrul programelor Arhivei de Imagine, care cuprinde fotografii de la sat și de la oraș, de teren și de studio, realizate de către amatori și de către profesioniști, toate constituindu-se în martori ai unui secol de viață socială în comunitățile locuite de români și nu numai. Realizarea acestui proiect se datorează colaborării cu Ambasada Republicii Moldova în România și cu Asociația pentru Fotografie Documentară A-DOF din Chișinău, fiind susținut de Ministerul Culturii și Identității Naționale prin Programul dedicat Centenarului Marii Uniri.

    Expoziția va putea fi vizitată Muzeul de Etnografie și Artă Populară Maramureș din Baia Mare, până la 18 august 2019, de marți până duminică, între orele 10 și 18. Intrarea este liberă.

    Pe întreaga perioadă a expoziției va putea fi vizionat filmul „Lumea lui Zaharia Cușnir”, regizat de Elena Donciu, membru al Asociației pentru Fotografie Documentară A-DOF din Chișinău.

    Echipa curatorială | Nicolae Pojoga (lector superior, Catedra Multimedia a Academiei de Muzică, Teatru și Arte plastice din Chișinău) și Cosmin Manolache (Muzeul Național al Țăranului Român din București)

    Cu sprijinul | Ambasadei Republicii Moldova în România
    Partener | Asociația pentru Fotografie Documentară A-DOF din Chișinău.

  • REȚELELE PRIVIRII: lansarea platformei digitale a Arhivei de Imagine MȚR - sâmbătă, 15 iunie 2019

    Odată, cineva și-a uitat la mine valiza cu toate amintirile sale.

    Și eu le-am păstrat. Numele meu este Arhiva.

     

    Muzeul Național al Țăranului Român lansează, în cadrul Street Delivery București, prima platformă digitală participativă dedicată unei arhive muzeale din România: Rețelele Privirii. Un experiment curatorial inovator ce explorează noile media și aduce Arhiva mai aproape de oameni.

    Te așteptăm sâmbătă, 15 iunie 2019, în grădina Casei Memoriale Ion Mincu.

    Pe-nserate, de la orele 18, vino să fii printre primii care descoperă platforma Arhivei, în companie plăcută, la un pahar de vin și la o discuție liberă cu echipa din spatele proiectului. Și, vreme de un week-end întreg (14-16 iunie), te invităm să POEZIM IMAGINI: fotografii vechi și noi, texte și sunete din Arhivă vor putea fi descoperite, privite, citite în cadrul unor ateliere și instalații interactive.

    Până atunci, poți afla povestea Arhivei

    / pe instagram à @reteleleprivirii

    / și pe facebook à Arhiva de Imagine MȚR

     

    ***

    Să fii o arhivă de muzeu nu e lucru ușor. Ești în permanență căutată, întrebată, cercetată, provocată, ba chiar certată. Numele meu este Arhiva și păstrez în sertarele mele imagini, sunete, fragmente video, desene și scrieri de tot felul, povești și obiecte despre care nici nu știi că au existat. Locuiesc la Muzeul Național al Țăranului Român și, începând de anul acesta, mi-am construit o casă și în mediul digital. Ca să mă poți cunoaște mai bine.

    Rețelele Privirii este un experiment muzeal neconvențional, conceput împreună cu o echipă interdisciplinară formată din tineri cercetători, curatori și artiști vizuali, sunetiști, programatori și web designeri pasionați de imagine, sunet și arhive și preocupați să aducă Muzeul mai aproape de tine. Am creat un spațiu virtual în care poți să explorezi, să contribui cu informații, să privești, să asculți, să te întrebi și să fii parte din viața Arhivei. Cum?

    Află sâmbătă, la Street Delivery București.

    INFO: LANSARE à https://www.facebook.com/events/2536413589972864/

    Și pe toată durata unui week-end lung, cât o vacanță de vară.

    INFO: POEZIM IMAGINI à https://www.facebook.com/events/335959447086888/

     

    ***

    Un proiect: Arhiva de Imagine MȚR - Muzeul Național al Țăranului Român

    Web design și programare: RIZI design

    Partener strategic inovator: Samsung România

    Cu sprijinul: Gemini Solutions, The Plot

    Partener instituțional: Rețeaua Națională a Muzeelor din România

     

    Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național

    Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.

     

    Street Delivery 2019 — Poezia e în stradă! este un eveniment organizat de Fundația Cărturești și Ordinul Arhitecților din România, co-finanțat prin Timbrul de Arhitectură.

  • TÂRG DE ANTICHITĂȚI între 21 - 23 iunie 2019, orele 10 – 18 la Muzeul Național al Țăranului Român

    Macheta afis

    În miez de vară, în preajma Sânzienelor, peste 40 de colecționari din toată țara vin la Târgul de antichități de la Muzeul Național al Țăranului Român, cu lucruri frumoase, nelipsite înainte vreme din gospodăria țărănească sau de la oraș.

    Între 21 și 23 iunie 2019, de la orele 10 dimineața și până la 6 seara, puteți admira și târgui fel de fel de obiecte vechi:

    piese de costum țărănesc,

    țesături de interior (covoare, ștergare, fețe de pernă și fețe de masă),

    icoane pe lemn și pe sticlă, cruci, pristolnice, podoabe,

    mobilier crestat, pictat - lăzi de zestre, mese, scaune, blidare, lingurare, dulapuri,

    ceramică, donițe, vase din lemn, putinei, căuce,

    furci și roți de tors, fuse, vârtelnițe,

    felinare, ceasuri, candelabre, piulițe și râșnițe de alamă, dar și

    publicații socio-etnografice din perioada interbelică, bancnote vechi, timbre cu subiecte etnografice...

     

    De asemenea, îmbiem publicul cu prăjituri, turtă dulce, cozonaci, miere, dar și bragă sau țuică . Nu vor lipsi plantele de leac.

    Veniți, vedeți, căutați, cumpărați !

     

    Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român

    Preț bilet: 8 lei, 4 lei (elevi, studenți, pensionari).

     

    ***

     

    24 iunie: Sfântul Ion de Vară; Sânzienele (Drăgaica)

    De obicei, Biserica sărbătorește ziua morților sfinților, adică ziua nașterii lor pentru viață veșnică. Uneori însă e sărbătorită și ziua de naștere a sfântului. Este cazul Sfântului Ioan Botezătorul, cel numit în cărțile religioase „Luceafărul” pentru felul în care pregătește nașterea „Soarelui”, Iisus Hristos.

    Sânzienele sunt niște zâne bune care zboară noaptea prin văzduh. Mai ales în noaptea dinspre sărbătoarea lor, sunt foarte generoase: dau noroc pentru holde, pentru sănătate. Devin rele numai dacă le supără oamenii.

    De Sânziene, fetele culeg florile albe sau galbene numite sânziene și își împletesc din ele cununi și cingători.

    Cingătorile sunt purtate peste zi, iar seara sunt puse la uscat pentru leacuri și cosmetice. Cununile se pun pe casă, fiecare membru al familiei are cununa lui. După felul în care se usucă, sunt luate de vânt sau cad, cununile vestesc cine va avea noroc peste an, cine se va căsători, cine va muri.

    De Sânziene se strâng plante de leac. Până la Rusalii plantele nu erau bune, erau ciupite de Iele. Acum se culeg pentru tot felul de boli, tot felul de vrăji. În această noapte găsești mai ușor iarba fiarelor care descuie lacăte. Sunt mai multe procedee. Unul dintre ele este așa: iei un lacăt, îl legi cu o sfoară și îl târâi după tine prin iarbă, noaptea în câmp. Când auzi că s-a desfăcut, înseamnă că lacătul a dat peste iarba fiarelor.

    De Sânziene este interzis să te scalzi.

    În alte locuri din țară, sărbătoarea se numește Drăgaică. Câteva fete frumoase se fac Drăgăici. Una dintre ele se îmbracă în mireasă. Ea are puteri deosebite, dă bob grâului, miros florilor... După ce a fost Mireasă-Drăgaică, fata nu se poate căsători timp de trei ani. De trei ani are nevoie să se curețe de forțele luminoase cu care s-a impregnat într-o singură zi!

    Irina Nicolau - Ghidul sărbătorilor românești (Humanitas, 1998)

  • CONFERINȚELE DE LA ȘOSEA #18: Dileme antreprenoriale în industria modei islamice din Turcia,Conferință susținută de Magdalena Crăciun

     

    Cargo cult members march with bamboo "rifles" during the celebration of John Frum's Day in Lamakara village.

    Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 29 mai 2019, de la ora 18.30, la o nouă întâlnire din seria Conferințelor de la Șosea. Magdalena Crăciun, doctor în antropologie și lector la Universitatea București, va susține conferința Dileme antreprenoriale în industria modei islamice din Turcia. Conferința va avea loc la fosta sală Irina Nicolau (intrarea se face prin strada Monetăriei). Intrarea este liberă.

    În Turcia ultimului deceniu, industria modei islamice s-a dezvoltat foarte mult, în contextul propice al unui proiect politic de construire a unei societăți evlavioase. Însă, pentru mulți dintre observatorii săi, fie conservatori religioși, fie seculari, moda islamică este un oximoron. Ea asociază termeni aparent incompatibili, precum modă și religie, modernitate și tradiție, secularism și militantism islamic, și generează confuzie și condamnare. Ce presupune atunci să desfășori o activitate economică în acest sector? Cum prezinți aceste mărfuri? Cum te poziționezi dacă se întâmplă să fii o antreprenoare care poartă astfel de haine religioase stilizate?

    Bazată pe o cercetare de teren desfășurată în Istanbul între 2012 și 2014, această prelegere răspunde unor astfel de întrebări dintr-o perspectivă antropologică clasică, potrivit căreia o afacere este mereu ceva mai mult decât calcule economice despre cost și profit.

  • LA FOTOGRAF expoziție – muzici – ateliere – povești

    Știai că dintr-o mărgică de zierme* s-a făcut universul? Și că astăzi o poți purta la gât?

    Vino să afli povești vechi de când lumea, transmise din generație în generație și păstrate în Arhiva de Imagine a Muzeului Național al Țăranului Român. O rețea de priviri trecute și actuale, scoase la iveală printr-o expoziție și o serie de cutii interactive, care spun istorii despre 4 comunități culturale din România. Inspirate din fotografiile de studio de la începutul secolului trecut și reinterpretate într-o cheie contemporană de designeri iscusiți, obiecte vechi și noi te așteaptă să le descoperi, să atingi, să te joci, să te întrebi. Să-ți faci un selfie și să te arăți lumii, într-un cadru pregătit special în acest sens.

    La Pavilion 32, pe Calea Dorobanți, în perioada 24-30 mai 2019, între orele 11 și 20.

    Expoziție animată cu tot soiul de ateliere, seri de povești, mâncăruri și muzici amestecate. Intrarea liberă.

    * balaur sau șarpe, personaj care apare în legendele românești despre crearea lumii

     

    PROGRAM

     

    Vineri, 24 mai - VERNISAJ

    18:00 - deschiderea expoziției

    18:15 - live demo de ambrotipie cu Paul Aioanei de la Studio Foto Ambrotipescu

    Cu FotoStudioul său în valiză, Paul ne va ghida printr-o scurtă istorie a tehnicii de fotografiere pe sticlă – mai exact, prin procedeul numit „colodiu umed”, la modă în anii 1850. Și nu o va face oricum, ci echipat cu un întreg atelier mobil: aparate foto, plăci pe sticlă fotosensibile, cameră obscură portabilă, chimicale și soluții fotografice – preparate după rețete originale explicate în diferite studii și manuale de epocă. La finalul serii, poți comanda pentru acasă propriul portret de ambrotipie.

    19:00 - un Gulasch mit hâlati muzicalâ de Călin Torsan

     

    O rețetă Für Elise Gulasch:

    - fluierul construit și dăruit de Ferencz;

    - un Blockflöte chinuit cu game balcanice;

    - piesele armânești studiate pentru proiectul Cu tenda;

    - fluierul frumos cioplit și cumpărat din Budapesta;

    - un menuet compus de Bach și rătăcit în ungherele minții;

    - cartea ce însoțea fluierul frumos cioplit, tradusă cu Google Translate.

    Ingredientele se amestecă acustic bine de tot (fără mixer!), apoi se toarnă în formele spontane ale improvizației libere. Poftă bună! Guten Appetit! Jó étvágyat! Orixi bunâ!

     

    Sâmbătă, 25 mai, 11.00 - 12.30

    Atelier de scotocit prin fotografii vechi și amintiri

     

    Joi, 30 mai, de la 18:30 - FINISAJ

    Povești de colecționari: despre podoabe și obiecte vechi

     

    Detalii suplimentare: https://www.facebook.com/events/345383749359431/

     

    Un proiect Muzeul Național al Țăranului Român realizat în colaborare cu Ambasada Republicii Federale Germania la București și cu sprijinul Goethe Institut.

     

    Concept: Arhiva de Imagine MNȚR

    Design: Andreea Machidon, Ana Marchetanu, Ruxi Sacaliș, Veronica Olariu

    Au meșterit: Ionuț Petcu, Maria Puică, Gheorghe Gegiu

Produse de la 1 până la 10 din 90 total

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. ...
  7. 9