Uncategorized

  • NOSTALGIA APLICATĂ: Expoziție de fotografii ale Belgradului și ale altor capitale din UE, 6 – 16 iunie 2019, Sala Irina Nicolau Muzeul Național al Țăranului Român

    Cu ocazia Președinției României la Consiliul UE, Ambasada Republicii Serbia din București și Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 6 iunie 2019, ora 17.30, la deschiderea expoziției de fotografie Nostalgia aplicată, reprezentând orașele Belgrad și București.

    Această ediție a expoziției Nostalgia aplicată este organizată cu ocazia Președinției României la Consiliul UE de către Ministerul Integrării Europene al Republicii Serbia, în cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe al României.

    Autorul din Serbia, Mitar Mitrović, a vizitat Bucureștii în luna mai a acestui an și a fotografiat locuri, evenimente, scene și oameni care i-au amintit de Belgrad. În același timp, autorul din România, Petruț Călinescu, a vizitat capitala Belgrad și a fotografiat orașul și locuitorii săi, folosind obiectivul fotografului nostalgic. Fotografiile pe care le-au făcut Mitar și Petruț alcătuiesc expoziția Nostalgia aplicată.

    Proiectul Nostalgia aplicată este conceput ca o serie de expoziții comune de fotografii a doi fotografi, unul din Serbia și unul din țara care deține președinția Consiliului UE. Ideea principală este ca, și în acest fel, să se stimuleze schimbul cultural dintre cele două țări, precum și să se promoveze valorile europene și colaborarea Serbiei cu țările membre UE. Această expoziție reprezintă una dintre activitățile de comunicare susținute de către Ministerului Integrării Europene al Republicii Serbia.

     

    Mitar MITROVIĆ

    Mitar Mitrović, autor de fotografie de presă și documentară, a absolvit Școala Superioară Politehnică la Belgrad, secția design industrial. Fotografiile sale surprind momente ale  activităților din viața de zi cu zi a omului obișnuit, izvor nesecat de inspirație. Până acum a avut trei expoziții individuale, Discarded pieces – Lucrări abandonate, la galeria Proces, Iz dvojke u iks – Din doi în X, la Centrul de Cultură Vlada Divljan și Impresionizam - Impresionismul la Centrul de Cultură Grad, dar și numeroase expoziții de grup.

    Fotograf premiat, care, printre altele, în anul 2017 a primit premiul pentru cea mai bună fotografie de presă Press photo Serbia. Momentan lucrează ca foto-reporter și redactor la Casa de Presă Ringier Axel Springer.

     

    Petruț CĂLINESCU

    Petruț Călinescu este un fotograf și videograf documentarist din București, România. Este reprezentat de agențiile Panos Pictures și Iaif Agentur. În prezent, este freelancer și co-fondator al Centrului de Fotografie Documentară care urmărește producerea, stimularea și promovarea celor mai reușite proiecte de fotografie documentară din România. Dintre proiectele personale recente ale lui Petruț, menționăm: Mândrie și Beton, Marea Neagră, Periferia B.

    Fotografiile lui Petruț au fost publicate în diverse ziare și reviste din străinătate – de la Sunday Times Magazine, Businessweek și New York Times Lens. De asemenea, a lucrat pentru diverși clienți din zona ONG-urilor și a companiilor comerciale: Orange, Ericsson, Renault, Robert Bosch și Discovery Channel. Petruț este câștigătorul unor premii de fotografie internaționale, printre cele mai recente numărându-se: Documentary Award/Humanity Photo Awards în China, sprijinit de UNESCO și Honorable Mention/ China International Press Photo award în 2015.

    Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până pe 16 iunie 2019, de marți până duminică, între orele 10 și 18. Intrarea este liberă.

     

  • CONFERINȚELE DE LA ȘOSEA #16: Unde este creștinismul în toată povestea? Mobilizări politice și religioase în România post-socialistă

    Cargo cult members march with bamboo "rifles" during the celebration of John Frum's Day in Lamakara village.

    Unde este creștinismul în toată povestea?

    Mobilizări politice și religioase în România post-socialistă

    Conferință susținută de Simion Pop

    28 martie 2019, ora 18, Clubul Țăranului

    Muzeul Național al Țăranului Român

     

    Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 28 martie 2019, de la ora 18, la Clubul Țăranului, la o nouă întâlnire din seria Conferințelor de la Șosea. Simion Pop, doctorand în antropologie socială, în cadrul Central European University, va susține conferința Unde este creștinismul în toată povestea? Mobilizări politice și religioase în România post-socialistă. Intrarea este liberă.

    Acum câțiva ani, într-o duminică de toamnă, la intrarea într-o biserică veche de pe lângă București. O doamnă între două vârste iese precipitată și îmi arată insistent un șervețel alb cu o pată mică, uleioasă și roșiatică. O minune se petrecuse la liturghie: moaștele expuse în biserică au izvorât mir. În biserică, în toiul slujbei, oamenii au făcut coadă pentru a se închina moaștelor și pentru a privi cu ochii lor minunea. Doamna a mirosit șervețelul și s-a îndepărtat grăbită, fără să-mi spună nimic mai mult.

    Creștinismul este prezent și se transmite în societatea românească în mai multe feluri. Uneori, prin proclamări solemne cu mare impact mediatic care adună oamenii în jurul unor evenimente sau construcții grandioase, cum a fost sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului. Alteori, în momente intempestive și precare înscrise în materialitatea cotidiană, care hrănesc simțurile și aspirațiile intime. Raporturile dintre variatele moduri de prezență a creștinismului se reconfigurează continuu, odată cu transformările societății românești, astfel că dimensiunile și definițiile creștinismului nu mai sunt nici pe departe de la sine înțelese în ziua de azi. Anumite perioade de intensă mobilizare religioasă și politică, cum a fost Referendumul pentru Familie, oferă o bună oportunitate pentru a examina mai îndeaproape, cu instrumentele antropologiei sociale, contururile și dinamicile spațiului și timpului social ale creștinismelor românești, dar mai ales pluralitatea lumilor religioase constituite prin recursul la tradiția creștină.

    În prezentarea mea voi analiza, pe de o parte, cum o astfel de mobilizare activează resursele discursive, instituționale ale diferitelor proiecte sociale și politice, creștine sau seculare, care implică definirea familiei, a sexualității și a genului, dar și poziționarea față de „valorile tradiționale” sau „drepturile omului”. Pe de altă parte, voi insista asupra importanței felului, îndeobște neluat în seamă în analiza mobilizării, în care oamenii în carne și oase, religioși sau nu, navighează prin realitățile cotidiene și relațiile sociale modelate de procese economice, sociale și politice mai ample. (Simion Pop)

     

2 Produs(e)