Tradiția ceramicii românești și zonele cu specific ale țării

Ceramica populară românească este apreciată atât în țară, cât și peste hotare, iar în centrele de olărit din România, generații de viitori artiști populari deprind arta olăritului.

Olăritul este una dintre cele mai vechi îndeletniciri, iar despre această ocupație pe teritoriul României există mărturii încă din epoca neoliticului. În zonele cu tradiție adânc înrădăcinată, meșteșugarii populari au păstrat îndeaproape tehnicile prin care se modelează pământul și duc mai departe perfecțiunea pe care au descoperit-o generațiile anterioare.

Citește în continuare despre cele mai frumoase regiuni cu tradiție în ceramică din România și află povestea semnelor pictate de pe vasele tradiționale din lut.

Ce este ceramica românească tradițională?

De-a lungul secolelor, olăritul s-a dezvoltat atât ca meșteșug practic, dar și ca o artă, fiind manifestarea simțului estetic al unei civilizații.

ceramica romaneasca traditionala

Astfel, se poate vorbi despre o cultură a ceramicii, cu elemente specifice ce țin de formă, culoare și motive decorative caracteristice anumitor zone geografice. De asemenea, elementele estetice sunt în strânsă legătură cu destinația obiectelor. Există, de exemplu, vase ritualice, vase de decor, vase folosite la activitățile casnice, și așa mai departe.

În România există câteva centre de olărit importante, țara noastră fiind printre puținele țări care se pot mândri cu meșteșuguri tradiționale unice. Dintre zonele cu tradiție în ceramică, cele mai cunoscute sunt cele din Corund, Horezu și Marginea. Începând cu anul 2012, ceramica românească de Horezu a fost înscrisă de UNESCO în lista Patrimoniul Cultural Imaterial.

Ceramica de Corund – Harghita

Așezarea Corund (Korond în Maghiară) se individualizează prin poziționarea sa în Ținutul Sării, în Transilvania, și prin materia primă folosită la olărit.

Lutul de bună calitate se extrage de lângă pârâul Sacadat, care curge pe partea vestică a satului. Lutul este spălat și curățat de impurități cu apa dătătoare de viață, tăiat fâșii și modelat cu ajutorul roții olarului. Până să fie băgat în cuptor, unde arde la peste 900 de grade, este lăsat câteva zile la zvântat.

Corund este și unul dintre puținele locuri din România în care se găsește faimoasa ceramică neagră. Aici, ea este mai rar întâlnită, de aceea este și atât de prețuită. Culoarea, de la cenușiu închis la negru, se obține în urma unui proces specific de ardere înăbușită

Prin ce se deosebește ceramica de Corund?

Produsele ceramice realizate în Corund sunt elegante și rezistente, iar dintre acestea, farfuriile ceramice sunt la mare căutare, în special ceramica neagră.

Multitudinea de elemente decorative ne indică aspecte importante ale vieții rurale și credințe populare: bogăția faunei și florei din Harghita se regăsește pe aceste obiecte ceramice, care sunt stilizate cu caracteristici secuiești. Cel mai des vom întâlni laleaua, cocoșul de munte sau floarea de colț.

Un aspect important este specializarea meșterilor populari: unii realizează obiecte de uz casnic (farfurii, ulcioare, străchini, castroane etc.), alții obiecte cu un caracter ornamental, alții miniaturi sau obiecte care împodobesc sobele de teracotă. În general, olăritul este o activitate de familie: bărbații se ocupă de crearea formelor vaselor, iar femeile cu decorarea lor.

Tradiție și artizanat în Corund

Tradiția artizanatului în Corund este variată și merge mai departe de cea a olăritului. Aici se găsesc și familii de cioplitori în lemn, ateliere de țesătorie și de iască, pe lângă olari.

La mare căutare sunt împletiturile de nuiele de răchită, din care se fac scaune, măsuțe, bănci, coșuri pentru fructe, coșuri pentru animale. Iar de la nașterea unui copil (scăldat într-o oală de lut nouă), nuntă (ulcioarele de nuntă împodobite cu perechi care dansează, cai, șerpi, cloști cu pui) și până la înmormântare (ritualul de spargere a unei oale), meșterii populari au creat și particularizat fiecare dintre bucățile de lut.

Arta olăritului se învață și se creează în familie, neputându-se vorbi de un meșter individual, ci de familii de meșteri populari. Cu 100 de meșteșugari care se îndeletnicesc cu arta olăritului, Corund este unul dintre cele mai importante centre de olărit din România.

Vrei să-ți îmbogățești casa cu ceramică de Corund? – Descoperă colecția!

Ceramica Neagră de Marginea – Suceava

Uluitoarea ceramică neagră, unică în România, care atrage privirea prin eleganța și proporția formelor sale, se realizează și în Marginea, o mică comună din Bucovina. Cu o tradiție care se pierde în negura istoriei, ceramica neagră a apărut în perioada culturii Horodiștea-Florești, cea mai înfloritoare perioadă a ceramicii geto-dacice.

În secolele XII-XV, olăritul a cunoscut o perioadă de dezvoltare în zona nordică a Moldovei și în împrejurimi. La începutul secolului XX, în comuna Marginea existau 60 de ateliere de olărit, iar perioada comunismului a decimat multe dintre aceste ateliere, meșterii care dețineau o roată de olărit fiind aspru pedepsiți. Tot în perioada comunismului s-a încercat relansarea acestui meșteșug, prin crearea de cooperative artizanale.

ceramica neagra suceava

Ceramica din Marginea este unică în Europa. Ceramica realizată în această zonă, de culoare neagră, trasează un arc peste ani, până în perioada dacică: de la tehnica de ardere a ceramicii în cuptoare închise în partea e sus și la gurile de foc, până la forma vaselor (oale înalte, oale mari cu două toarte, străchini de diferte dimensiuni, oale cu mănuși). Lutul este cules de la marginea satului sau adus din împrejurimi. Zona beneficiază de un sol argilos și este străbătută de apa râului Sucevița.

De ce este specială ceramica autentică de Marginea?

În zilele noastre, comuna Marginea este cunoscută atât pe plan național cât și internațional. Lutul argilos specific zonei este folosit în crearea obiectelor ceramice, iar tehnicile și formele tradiționale păstrează şi perpetuează într-o formă autentică străvechile îndeletniciri de modelare manuală. Ceramica de Marginea este cunoscută la nivel global datorită tehnicii preistorice de ardere înăbușită. Acestei specificități i se adaugă ornamentarea cu ajutorul unei pietre de râu.

ceramica marginea suceava

Ceramica realizată în Marginea apropie prezentul de trecut, tradițiile actuale de tradițiile care au fost păstrate încă din perioada dacilor. Ea se caracterizează prin culoarea neagră (obținută prin tehnicile de ardere), prin motivele decorative și forma pe care o au produsele ceramice realizate de meșteșugari.

Cum se face ceramica tradițională în comuna Marginea?

Meșteșugarii culeg lutul de la marginea satului și îl ard în cuptoare înfundate cu cioburi de oale, bălegar și lut timp de nouă ore. Pun lemn de brad și molid, iar oxidul de carbon rezultat dă culoarea unică a ceramicii negre de Marginea: de la negru la diferite nuanțe de cenușiu.

cum se face ceramica marginea

Lustruirea se realizează cu o piatră de râu, și se pot obține diferite forme ornamentale: linii șerpuitoare, spirale, linii frânte, desene stilizate etc. O altă tehnică, impresiunea, folosește o rotiţă care se aplică pe vasul crud, iar astfel rezultă linii frânte sau un şir de romburi.

Majoritatea obiectelor ceramice sunt întrebuințate la uzul casnic, pentru gătit și prepararea laptelui, precum și în scop decorativ. Formele vaselor ceramice sunt păstrate de mii de ani și se caracterizează prin înălțimea și diametrul lor, prin toartele singulare sau duble.

Artizanatul în comuna Marginea

Olarii din Marginea sunt tot mai puțini, iar majoritatea au o vârstă înaintată. Înainte de perioada comunismului, aproape în fiecare casă puteai găsi un meșter olar. În prezent, ceramica de Marginea se realizează în atelierul familiei Magopat, care păstrează secretele și tradițiile olăritului de peste 400 de ani. Aceștia vând produsele turiștilor în cadrul unor expoziții cu vânzare deschise săptămânal.

Ceramica de Cucuteni – Iași

Ceramica de Cucuteni este una dintre cele mai vechi din România. În apropierea Iașiului, în satul Cucuteni, s-au descoperit în anul 1884 primele vestigii ale Civilizației Cucuteniene. Aceasta datează de acum 5000 de ani, iar ceramica realizată în acele vremuri este în continuare una dintre cele mai apreciate.

cultura cucuteni iasi

De altfel, elemente cucuteniene se regăsesc şi astăzi în arta populară românească, prin folosirea celor trei culori (alb, roşu şi negru) şi prin folosirea elementelor decorative geometrice: spirala meandrică, banda în zig-zag, triunghiul, rombul etc.

Cum se realizează ceramica de Cucuteni?

Ceramica cucuteniană a fost lucrată cu mâna, fără folosirea roţii olarului. Pentru modelarea vaselor se foloseau unelte de lemn, de os şi de lut ars, iar pereţii exteriori erau neteziți tot cu unelte ajutătoare, de os şi de lut ars.

Vasele erau apoi puse într-o zeamă groasă de lut care le acoperea, erau uscate la umbră, pentru a se evita uscarea rapidă. Ulterior se realiza decorarea, cu ajutorul unor culori minerale și arderea în cuptoare.

ceramica cucuteni

Cele trei culori din ceramica de Cucuteni

Cele trei culori specifice obiectelor populare românești se regăsesc îndeaproape pe modelele tradiționale ale obiectelor din ceramică de Cucuteni.

Vasele de Cucuteni se remarcă prin faptul că suprafaţa vasului era acoperită cu un strat subţire de culoare albă. Peste acest fond de culoare albă se aplica roşul, apoi fondul era înrămat cu o dungă neagră. Meșterii din acele timpuri trebuiau să umple toate spațiile goale cu motive decorative secundare, astfel încât motivele principale şi cele secundare se combinau după regulile ritmului şi ale simetriei.

Semne și simboluri în ceramica de Cucuteni

Pe ceramica de Cucuteni este des întâlnit decorul în spirală, cu numeroase variante și combinații, care creează și o iluzie optică puternică. În acele vremuri specialiștii spun că exista un cult al zeiței-mamă, dovadă fiind statuetele antropomorfe descoperite.

vase cultura cucuteniana

Formele vaselor diferă de la pahare simple la vase mari de tipul amforelor. Tehnica de realizare a vaselor era aproape perfectă: lutul era bine preparat, se amestecau în el câteva fire de nisip, pentru ca pereții vasului să nu crape.

După ce erau modelate, vasele erau reintroduse în lut și uscate la umbră, apoi urma decorarea. În afară de motivele geometrice, vasele mai erau decorate cu reprezentări antropomorfe, de animale de pradă, cornute și păsări.

Artizani de ceramică tip Cucuteni

Astăzi, în județul Teleorman, în Măldăeni, soții Ion Mitroi și Nicoleta Mitroi, artişti plastici, vor să reînvie această tradiție a culturii cucuteniene. Ei folosesc aceleași tehnici vechi și reconfigurează vasele și statuetele de lut ars ale ceramicii din acele timpuri ale neoliticului.

Ceramica din regiunea Horezu – Vâlcea

ceramica horezu exemple

La intrarea în Horezu veți vedea negreșit o casă pe care scrie „Ceramica Pietraru”, mai exact un magazin al soților Pietraru, care realizează și comercializează obiecte ceramice, dar și un muzeu al ceramicii.

Lângă „Ceramica Pietraru” se află și o construcție în formă de vas ceramic supradimensionat, care atrage privirile. Soții Pietraru comercializează aici doar obiecte ceramice tradiționale românești și păstrează cu mare respect tehnicile învățate de la generațiile anterioare de olari.

modele farfurii horezu Lângă Horezu, în satul Olari, arta olăritului este una dintre cele mai îndrăgite meserii. Transmisă din generație în generație, e practicată atât de femei cât și de bărbați, fiecare dintre ei având sarcini distincte.

Bărbații aleg lutul, îl curăță, porționează și udă, îl frământă și presează, amestecându-l până se obțin omogenizarea și o calitate superioară a acestuia. Femeile decorează obiectele de ceramică cu motive tradiționale, utilizând instrumente specifice.

Obiectele tradiționale din ceramică de Horezu

Oalele ceramice realizate în Horezu sunt lucrate manual de meșterii populari din zona Horezu – Vâlcea. Aceștia folosesc tehnici vechi de peste 2000 de ani, iar la decorarea oalelor folosesc deseori culorile verde, albastru, brun, roșu-portocaliu, iar ca elemente predomină spirala, stelele, cocoşul, pomul vieţii, linia ondulată (calea rătăcită), cercurile concentrice, spicul de grâu.

Detaliu pictat pe ceramica de Horezu

Farfuriile ceramice de Horezu sunt spectaculoase atât prin cromatica și elementele decorative, cât și prin finețea cu care meșteșugarii populari prelucrează lutul. Fiecare farfurie ceramică este unicat, meșteșugarii modelează lutul cu mâinile, îl lasă la zvântat, îl ard în cuptoare și decorează farfuriile în funcție de mesajul pe care vor să-l transmită și de destinația obiectului ceramic.

Pentru că olăritul este arhicunoscut în zona Horezu, pe platoul Stejari, sătenii au creat și un târg al olarilor, „Cucoșul de Hurez”, unde meșteșugarii își vând produsele.

Ceramica de Horezu în patrimoniul UNESCO

Începând cu anul 2012, ceramica românească de Horezu a fost înscrisă de UNESCO în lista Patrimoniul Cultural Imaterial, în cadrul celei de-a șaptea sesiuni a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial.

Propunerea a fost trimisă de Romania MC în 2011, iar unul dintre argumente a fost „ceramica tradițională de Horezu este realizată în localitatea cu același nume și în satul aparținător Olari, unde lucrează cea mai mare parte a meșterilor. Ceramica de Horezu este unică, diferită, stilul său fiind atestat de peste 300 de ani”.

manastirea horezu

Manastirea Horezu (Hurezi), inclusă de asemenea pe lista patrimoniului mondial UNESCO

Cum se realizează ceramica de Horezu?

Una dintre tehnicile ornamentării, jirăvirea, se folosește pentru a se uni marginile unei spirale cu centrul acesteia, în timp de vopseaua este udă. În decorarea obiectelor ceramice se folosește cornul de vacă umplut cu vopsea sau gaița, precum și o pană de gâscă prin care vopseaua se scurge din corn.

Dintre elementele decorative de origine creștină și precreștină cel mai des întâlnite sunt spirala, crucea, vița de vie, steaua, izvorul, șarpele, linia ondulată, cercurile concentrice, spicele de grâu. Vom întâlni și Arborele Vieții, Pasărea, Drumul Pierdut, fiecare cu puternice conotații ale fundamentelor vieții spirituale rurale.

Simboluri specifice în ceramica de Horezu și semnificațiile lor

Cocoșul

Pe obiectele ceramice de Horezu regăsim simboluri tradiționale românești, iar cocoșul este unul dintre cele mai des întâlnite elemente decorative. El anunță începutul unei noi zile, un nou drum și început, simbolizează lumina care vine după întuneric.

farfurie_ceramica_horezu_maro_model_cocos

Farfurie din ceramică de Horezu cu motivul cocoșului – disponibilă aici

În folclor se spune că de Sfântul Andrei, cântecul acestei păsări cheamă îngerii și alungă strigoii. Simbolul cocoșului mai reprezintă și puterea, este o pasăre care domină în orice curte, este învestită cu caracteristicile curajului și forței, este paznicul care apără de necunoscut. Cocoșul este reprezentat în diferite moduri pe vasele ceramice de Horezu: în culori terne sau vii, înfoiat, supradimensionat, țanțoș etc.

Pomul vieții

Un alt simbol des întâlnit este pomul vieții, care simbolizează legătura cerului cu pământul. Rădăcinile creează stabilitate și se duc până în subteran (partea nevăzută), trunchiul și crengile de jos sunt în contact cu suprafața pământului, iar coroana pomului urcă spre cer.

ceramiza horezu pomul vietii

Farfurie din ceramică tradițională de Horezu cu motivul ‘Copacul vieții’ – cumpără online

Pomul vieții mai simbolizează și fertilitatea, vindecarea, înălțarea spirituală, regenerarea, stabilitatea. În credința populară pomul este simbolul vieții care continuă și se dezvoltă, care înlesnește comuniunea dintre om și cosmos, dintre laic și divin.

Spirala

Spirala este unul dintre cele mai vechi simboluri, nu doar în cultura românească. Asociată deseori cu soarele și o reprezentare stilizată a acestuia, simbolizează energia, călătoria, ciclul vieții, trecerea de la întuneric la lumină.

farfurie_ceramica_horezu_spirala

Detaliu pe farfurie din ceramică de Horezu cu motivul spiralei – vezi produsul

Spirala este și un simbol al evoluţiei, al dezvoltării. Ea pornește dintr-un punct pentru a ajunge mai departe, reprezintă deseori legătura omului cu Dumnezeu. Este un simbol asociat și cu feminitatea, cu fertilitatea și cu energia vieții. Spirala e într-o continuă evoluție, ea crește progresiv și ajută la conectarea planurilor văzute și nevăzute, spirituale și fizice.

Ceramica romanească veche

Încă de acum 5000-6000 de ani, olăritul a fost una dintre preocupările cele mai importante ale omului. Începând cu secolele IV – III î. Hr., ceramica dacică aduce alte elemente originale de decor, printre acestea crucea celtică. Nu de puține ori, meșterul olar era asemuit unui demiurg din ale cărui degete ieșeau obiecte aproape ireale.

Primele produse ceramice descoperite pe teritoriul României sunt vechi de aproximativ 4.600 de ani. Vasele sunt realizate manual și împodobite cu zgârieturi şi decoraţii liniare, iar caracterul lor primitiv este ușor de observat: compoziția pastei este grosolană, iar formele sunt simple.

ceramica romaneasca veche

Produsele neoliticului au evoluat sau au apărut altele în locul lor, astfel că pe teritoriul țării se identifică trei mari civilizaţii ceramice: în Muntenia (tipul Boian), în Moldova (ceramica cucuteniană) şi în Transilvania (ceramica zgâriată).

Ceramica s-a bucurat de un adevărat cult în civilizaţia rurală românească, încă din cele mai vechi timpuri. Iar pentru evenimentele importante din viața acestuia – de la primul scăldat al noului născut într-un vas, până la înmormântare, când se sparge o oală, au fost create recipiente speciale care să valorizeze aceste evenimente unice.

Încheiere

Fiecare obiect ceramic este unic, realizat cu respect față de comunitatea căreia îi aparține meșteșugarul respectiv, față de credințele și stilul său de viață, de valorile pe care alte generații de artiști populari le-au transmis.

O artă populară remarcabilă, ceramica, prin produsele sale, are și în zilele noastre un rol important în existența omului, marcând evenimentele importante, de la naștere la moarte.

 

Descoperă colecțiile de ceramică de Horezu, ceramică de Corund și ceramică tradițională neagră, și adu în casa ta o parte din bogăția tradițiilor românești, ieșite din mâinile dibaci ale artiștilor populari autohtoni.

 

Dacă ți-a plăcut articolul, dă-i un share:
0 Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

©2007-2020 Invie Traditia. Toate drepturile rezervate! Site realizat de InMotion Media.

Autentificare

Te poti conecta in contul tau de client prin introducerea datelor de autentificare in campurile de mai jos.

Nu ai cont?

Iti poti crea un cont de client prin una din modalitatile de mai jos.