Craciunul la Romani. Craciunul in Romania

„Privește iubitorule de înțelepciune,

Ce lucrează Dumnezeu pentru tine

Se naște din Fecioara, mai presus de fire,

Spre a noastră, a tuturor innoire

Că alt mai mare lucru nou făptura n-a văzut

Că Fecioara Maria pe Dumnezeu l-a născut.”

Istoria Craciunului in Romania

Crăciunul in Romania este cu siguranță una dintre cele mai cunoscute și apreciate sărbători din an, în special pentru creștini. Istoria Craciunului datează de peste două mii de ani, când Fecioara Maria implinise nouă luni de la arătarea Arhanghelul Gavriil vestindu-i vestea cea bună – că va naște pe Fiul lui Dumnezeu, prin pogorârea Duhului Sfânt. În acele vremuri, Cezarul August, stăpânitorul acelor locuri, a poruncit ca fiecare om să se înscrie în cetatea sa de naștere, un fel de recensământ al zilelor noastre.

Astfel, a plecat și Fecioara Maria împreuna cu dreptul Iosif, ocrotitorul ei, să se înscrie în Betleem, amândoi fiind din casa și din neamul Regelui David. A venit vremea să nască Fecioara, dar, negăsind gazdă din cauza mulțimii mari de oameni care a venit să se înscrie, au intrat într-o peșteră săracă, unde Maica Domnului a născut pe Domnul nostru Iisus Hristos, L-a înfășat ca pe un prunc și l-a pus în ieslea animalelor, pe Ziditorul tuturor, trimis de Dumnezeu să ne mântuiască de păcatele noastre.

Sărbătoarea Nașterii Domnului este celebrată încă din primele secole creștine, însă numele de Crăciun (din britanicul Christmas, engleza veche Cristes-messe) este relativ nou. Acesta este o unire de două cuvinte, „Christ”, din grecescul Χριστός (Christos) și „mass”, care vine din latinescul „missa”, „mittere”, adică „care a fost trimis”. La fel și Moș Crăciun, tot din britanicul Santa Claus, care este abrevierea de la Saint Nicholas, Sfântul Nicolae.

Tradiții de Crăciun

În ultimele câteva zeci de ani, în economia de consum influențată și de regimurile politice care au fost la putere, cum a fost la noi cel comunist, s-a încercat o golire a acestei Sărbători de conținutul ei atât de profund și de adevărata ei semnificație. De exemplu, comuniștii atei i-au înlocuit pe Moș Crăciun și pe Moș Nicolae cu Moș Gerilă, s-a înlocuit cuvântul Christ cu litera X. Nu înțelegem care sunt exact aceste rațiuni, însă este o pierdere pentru oameni, pentru că trăind sărbătoarea la adevărata ei semnificație, bucuria este mai mare.

Tradiția ne mai povestește și de cei trei crai și de cei trei păstori care au venit să I se închine Domnului și de omorârea celor 20 000 de copii, de până la doi ani, de către Irod, care aflase de la magi de nașterea Împăratului proorocit de Vechiului Testament.

În popor circulă mai multe povești despre nașterea Maicii Domnului și despre numele sărbătorii. Cum că ea a fost primită în casa unor oameni, Crăciun și Crăciunoaia. Niște oameni răi, dar care s-au îmbunat prin nașterea pruncului. Însă acestea sunt elemente de cultură populară și nu sunt menționate in izvoarele istorice.

Tradițiile Craciunului de prin țară

Probabil una dintre cele mai cunoscute tradiții de Crăciun din istoria Craciunului in Romania este colindatul. Ce sunt colindele? Sunt cântece ce vestesc nașterea Domnului, cântate, majoritar, de copii și tineri. În popor se spune că cei care nu deschid colindătorilor vor avea un an de ghinion în casă. Acest lucru se datorează zgârceniei lor. Este parțial adevărat, pentru că dărnicia aduce aduce pace în suflet și bunăstare. În anumite zone ale țării încă se păstrează tradiția colindatului în cete.

O altă tradiție foarte cunoscută care are loc de Craciunul romanesc este împodobitul bradului. Acesta a pornit în Germania, unde este spus că Sfântul Bonifaciu a ordonat tăierea copacilor venerați de păgâni, anume stejarii. Aceștia au distrus toți ceilalți copaci din zonă, înafară de brazi. Astfel, Sfântul a decis ca acesta să fie arborele care să reprezinte nașterea Domnului.

Obiceiurile de Craciun – împodobirea bradului în ziua de Crăciun

La Dumbrăviţa, în județul Braşov, se păstrează o tradiţie veche de două secole. E singura localitate din ţară în care bradul se împodobeşte chiar în ziua de Crăciun. Pomul de Crăciun va rămâne în centrul comunei până după Bobotează. Vătafii, adică tinerii care au făcut şi armata, şi penaşii, feciorii care urmează să se însoare, sunt cei care aduc în centrul comunei bradul.

În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului, gospodarii se trezesc dis-de-dimineață, aprind focul în sobă și ațâță jarul cu ajutorul unui vreasc. În acest timp rostesc o urare de Crăciun:

“Bună dimineața lui Ajun!

C-a venit într-un ceas bun

Să ne-aducă: porcii grași și unturoși

Și oamenii sănătoși,

Vacile cu viței,

Oile cu miei,

Scroafele cu purcei,

Cloștile cu pui, găinile cu ouă.

La anul și la mulți ani!”.

Firește, in Oltenia oamenii sunt cunoscuți pentru superstițiile lor, uneori foarte haioase.

Mâncare tradițională de Sărbători – masa de Craciun la romani

O altă tradiție importantă este chiar masa de Craciun la romani. În data de 25 decembrie ia sfârșit postul . Acesta durează aproximativ șase săptămâni. În această zi, oamenii se pot bucura de bucatele tradiționale de Sărbători: tobă, lebăr, sarmale, caltaboși, colaci, cozonaci, pită, prăjituri, salate, cârnați sau friptură. Carnea folosită pentru prepararea bucatelor este proaspătă, întrucât de Ignat, în data de 20 decembrie, are loc un alt obicei: tăierea porcului.

Dincolo de toate aceste tradiții de Crăciun, Crăciunul este o sărbătoare a bucuriei, a întâlnirilor, a bunătății și a dragostei. Vă dorim Sărbători Fericite și să vă bucurați de aceasta Sărbătoare cu bucuria magilor și a păstorilor!