În satele românești, luna septembrie aduce mireasma strugurilor copți și forfota culesului viei. Dealurile se animă sub soarele blând de toamnă, iar comunitățile se pregătesc de una dintre cele mai așteptate sărbători agrare. Din vechi timpuri, culesul strugurilor nu a fost doar o muncă necesară, ci și un prilej de petrecere și împlinire a unor obiceiuri moștenite. Oamenii se adunau cu mic cu mare în vii, împărtășind veselia recoltei bogate. În aer plutesc cântece populare, iar mustul dulce curge în căni de lut, vestind începutul “noului vin românesc tradițional”. Toată lumea râde și depănă povești laolaltă – e toamnă la vie, așa cum au trăit-o și bunicii noștri odinioară.
Cârstovul Viilor – începutul culesului (14 septembrie)
Tradiția populară marchează oficial startul culesului viilor la 14 septembrie, de sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, numită în popor Ziua Crucii sau Cârstovul viilor. Din această zi, până pe la mijlocul lui octombrie, fiecare gospodar își planifica “zilele viei”, iar întreg satul intra în febra recoltei. Nu întâmplător, septembrie poartă și denumirea populară de viniceriu sau vinițel – luna vinului. Vinul are o valoare deosebită în viața satului: este considerat aliment sacru, folosit la cele mai importante ritualuri religioase (de la botez și cununie până la împărtășanie), așa că prepararea lui era înconjurată de respectarea cu sfințenie a datinilor străbune.
În multe comunități rurale exista credința că nu e bine să guști din struguri până ce nu duci la biserică primii ciorchini copți, ca ofrandă și pentru binecuvântare. Astfel, după slujba de Înălțarea Crucii, țăranii își împart struguri unii altora și abia apoi pornesc veseli la cules. Pentru toți, culesul viei devine sărbătoare a toamnei: pe parcursul recoltării, oamenii cântă, glumesc și își dau ajutorul reciproc, transformați de atmosfera de veselie și belșug. Cum se spunea din bătrâni, “dar din dar se face Rai” – iar roadele viței de vie erau cel mai frumos dar al pământului în prag de toamnă.
Tradiții din Dealu Mare, Drăgășani și Cotnari
Obiceiurile din Dealu Mare
Diversitatea regională a României se vede și în felul în care era sărbătorit culesul viei. Podgoria Dealu Mare, întinsă în județele Buzău și Prahova, era renumită nu doar pentru vinurile aromate. Obiceiurile care marcau începutul recoltei atrăgeau întreaga comunitate.
La Pietroasele, prima zi de cules începea cu un ritual aparte. Fetele tinere, îmbrăcate în costume populare, zdrobeau primii struguri. Flăcăii adunau într-o covată, numită lin, ciorchinii de Tămâioasă Românească. Apoi fetele, cu picioarele spălate în apă de izvor, urcau în lin și călcau strugurii pe ritmul lăutarilor. Se credea că vinul obținut astfel va fi curat și bun, asemenea sufletului fecioarelor. Întreg satul privea momentul cu mândrie, celebrând rodul viei și puritatea tradiției transmise din generație în generație.
Festivalul viilor din Drăgășani
În Drăgășani, vestita podgorie a Olteniei, culesul viei a devenit de câteva decenii un festival local. În fiecare toamnă, spre sfârșitul lui septembrie, orașul găzduiește sărbătoarea „Culesul Viilor”. Manifestarea îmbină tradiția cu bucuria modernă.
Timp de câteva zile, străzile sunt pline de parade cu care alegorice decorate cu viță-de-vie. Au loc concursuri de vin românesc tradițional și spectacole folclorice. În centrul atenției apare Bachus, zeul vinului, care defilează pe „drumul vinului” alături de localnici. Festivalul arată cum moștenirea viticolă a zonei este readusă la viață și onorată public. În același timp, promovează vinurile locale, faimoase pentru soiuri precum Novac sau Negru de Drăgășani.
Moștenirea viilor din Cotnari
Și podgoriile Moldovei au tradiții bogate. La Cotnari, în județul Iași, via era considerată o comoară încă din Evul Mediu. Documentele pomenesc viile de aici înainte de anul 1288. Domnitorul Ștefan cel Mare a contribuit la faima lor, aducând butași din soiuri transilvănene. Legenda spune că astfel s-a născut Grasa de Cotnari, vin alb dulce, preferatul voievodului.
Recoltatul viilor era un moment de mare importanță. Cronici vechi arată că Ștefan cel Mare se asigura personal de întreținerea podgoriilor și de calitatea vinului. După cules, el organiza ospețe mari, unde vinul curgea în cupe de argint, semn al prețuirii pentru rodul viei.
Astăzi, chiar dacă metodele s-au schimbat, podgoria Cotnari rămâne simbol al continuității. Aceleași dealuri domoale dau naștere unor vinuri de calitate. Iar toamna, localnicii încă sărbătoresc încheierea culesului cu voie bună și mândrie pentru zestrea moștenită.
Vin românesc tradițional – recomandări
Pentru a celebra cum se cuvine tradiția viei și a vinului, vă propunem câteva vinuri autentice românești, disponibile pe site, care poartă în ele gustul și povestea locurilor din care provin. Fiecare dintre aceste vinuri poate fi un mesager al tradiției în casa dumneavoastră:
Vin Nativus Fetească Neagră – Crama Averești – Un vin roșu sec, emblematic pentru soiurile românești. Feteasca Neagră de Huși impresionează prin culoarea rubinie intensă și arome de prune uscate și mirodenii. Este produs cu grijă de Crama Averești, în nordul Moldovei, o zonă cu tradiție viticolă seculară. Un vin robust și catifelat, perfect pentru a înțelege de ce se spune că “vinul bun înveselește inima omului”.
Vin Nativus Zghihară de Huși – Crama Averești – O adevărată raritate locală, Zghihara este un soi alb autohton din podgoria Huși. Acest vin alb sec are o personalitate vioaie, cu gust proaspăt, note fructate și o aciditate răcoritoare, cu ușoare nuanțe minerale. Zghihara de Huși este cunoscută drept vinul preferat al localnicilor din zonă de generații întregi – un pahar din acest vin ușor este ca o întoarcere la originile Moldovei și la tradiția vechilor pivnițe domnești.
Vin Tarla 101 – Cupaj Roșu 2020 (Dealu Mare) – Un cupaj roșu premium, creat din struguri culeși pe colinele însorite ale podgoriei Dealu Mare (Ceptura). Reunește în sticlă mai multe soiuri nobile – precum Fetească Neagră, Merlot și Cabernet Sauvignon – într-o armonie desăvârșită. Vinul Tarla 101 este inspirat chiar de vechile tradiții românești ale vinificației, îmbinând secretele naturii cu măiestria meșterilor moderni. Cu taninuri catifelate și buchet bogat de fructe de pădure, acest vin poartă în gustul său amprenta terroir-ului românesc autentic.
(Fiecare vin recomandat mai sus poate fi găsit în magazinul nostru online, în secțiunea dedicată Vinurilor românești de tradiție, gata să vă încânte simțurile și să vă aducă aproape spiritul viu al toamnelor românești.)
Încheiere
Culesul viei și vinul românesc rămân, așadar, parte din identitatea noastră culturală, un liant între trecut și prezent. Fie că ne amintim de străbunii care storceau strugurii cu picioarele într-un lin de lemn sau că degustăm astăzi un pahar de Fetească Neagră alături de cei dragi, retrăim aceeași bucurie simplă a toamnei bogate. În fiecare strop de vin românesc tradițional se ascunde o poveste – despre pământul generos al Dealului Mare, despre sărbătorile cu lăutari din Drăgășani sau despre hrana sufletului pe care o găsea Ștefan cel Mare în dulceața vinurilor de Cotnari. Să cinstim aceste povești și să transmitem mai departe dragostea pentru tradițiile ce ne definesc. Noroc și voie bună! 🍇🥂